Ce, ce s-a-ntâmplat cu mine
Ce e, oare ce e
De am ajuns să fiu fericit
Doar cu prefix-ul NE
De ce se spune că fericirea-i trecătoare
Pentru că trece repede
Sau fiindcă trece pe la fiecare
Fiecare vrea să mă-nţeleagă
Mi-e dragă şi mie
O prefer întreagă
Şi-o cer şpagă pentru veşnicie
Dar fericirea mea e la pământ
Am o întrebare
Am plantat-o cam de mult
Nu ştii cumva când răsare?
Am locuit un timp pe strada speranţei
La parter
Eram lefter stăteam în cer
Da mă hrănea
Şi mă-ncălzea mândria
Am plătit şi am primit un loc sub cer
C-am fost evacuat
Silit când fericirea
Mi-a cerut chiria
Credeam că fericirea-i o c***a de-o noapte
Am crescut şi-am constatat
Că aveam dreptate
Când o să ştiu absolut tot
O să cred totul orbeşte
Da nu mai vreau să ştiu nimic
Că tot ce aflu mă răneşte

Refren:
Nefericirea mea
Du-te alt undeva
Într-un loc în care
Totu-i pustiu
Cu fericirea mea
Captivă undeva
Te aştept să evadezi
Din sicriu

Cum s-a-ntâmplat
Cum, cum, oare cum
Să fiu fericit
Dar oare cum
Printre morţi nedecedaţi



Spun ce deja ştiţi
Dar nu conştietizaţi
Degeaba mai trăiţi
Dacă aţi murit în ochii celorlalţi
Şi nu caut fericirea în bine
Mai bine prizez lapte praf
Ca să-mi droghez copilul din mine
Tu fericire
Nu te măsori în lire sterline
În euro, dolari
Că nu dai doi bani pe bani
Înţelepciunea îi face pe idioţi
Să creadă
Că le eşti
Împotrivă la ei în ogradă
Îi las făcuţi grămadă
Nu intervin peste natură
Noaptea-mi aşterne fericire
Şi-o privesc prin ochelari de lună
Spre teritoriul nemuriri
Asfaltez aleea
Ajuns la poarta fericirii
Constat că n-am cheia
Îi cer să deschidă
Şi femeia îmi cere parola
Bine te-am găsit!
Bine ai venit la socola!

Refren

Tu fericire
În viaţa mea eşti fix
Necunoscuta ce nu renunţă la prefix
Porţi negaţia
Ca fustă de satin
Hai, dă-o jos
Să ne împlinim
Nefericire
Tu-n viaţa mea eşti Z
Nu eşti doar ultima literă din alfabet
Eşti ultima în calea mea
De-ar fii perfect
Renunţă la prefix
Şi lasă-mă să fiu complet
FERICIT!

Refren x2