Iniţiativa celor Trei Mări, gazele, infrastructura şi jocurile de interese

Iniţiativa celor Trei Mări a nceput n urmă cu trei ani, ca proiect regional de securitate, n contextul conflictului din Ucraina, dar n prezent capătă din ce n ce mai mult un sens economic, de cooperare regională.

Ideea de bază pare să devină faptul că iniţiativa ar trebui să se transforme ntr-un vehicul care să servească interesele membrilor acolo unde UE si NATO nu le pot acoperi suficient, n principal la planurile regionale de infrastructură şi energie.

Iniţiativa celor Trei Mări - Baltică, Adriatică şi Marea Neagră - reuneşte Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romnia, Slovacia şi Slovenia şi a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York, ca un demers al preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović şi al preşedintelui polonez Andrzej Duda. n august 2016, la Dubrovnik, este adoptată o declaraţie comună a celor 12 state, iar n vara anului 2017 are loc al doilea forum al iniţiativei, la care a participat şi preşedintele american Donald Trump.

n plan economic, iniţiativa nseamnă 28% din PIB european, n valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori. Chiar dacă n zonă s-au construit, n ultimii 20 de ani, n jur de 5.600 de kilometri de autostrăzi, mai sunt nevoie, conform unor studii internaţionale, de circa 615 miliarde de euro pentru investiţii n infrastructură şi logistică, pentru a ajunge la nivelul tărilor vestice. n general marile coridoare de transport au fost aşezate pe direcţia est- vest, aşa că proiectele de infrastructură discutate n cadrul iniţiativei celor Trei Mări, ce unesc nordul şi sudul continentului nu pot fi considerate dect binevenite.

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat pnă acum pe agenda iniţiativei, este vorba de reţeaua de autostrăzi Via Charpatia şi un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

Via Charpatia ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romnia (unde apare şi o legatură cu portul Constanţa), Bulgaria şi Grecia şi va include autostrăzi deja aflate n exploatare din Polonia, Ungaria şi Slovacia.

Proiectul pentru LNG implică un terminal de gaze din Polonia, deja operaţional n portul baltic Swinoujscie şi un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor n Croaţia, pe insula Krk. Conducte de distribuţie vor lega ţările membre ale iniţiativei, iar proiectul se constituie ntr-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

O altă zonă de afaceri pe care proiectul se concentrează este digitalizarea, aflată pe agenda discuţiilor de la Bucureşti. Şi, chiar dacă n prezent nouă din cele 12 state membre ale iniţiativei se află sub media UE a Digital Economy and Society Index, există deja analişti care vorbesc de autostrăzi digitale, de centre regionale de date (data islands), ba chiar şi de o flotă de maşini inteligente, fără şofer, care n 2035 ar putea lega Tallin de Zagreb.

Romnia va propune la summitul de la Bucureşti al iniţiativei, care ncepe luni, şi alte proiecte, printre care Rail 2 Sea, care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. n domeniul digital, Romnia oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea n timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate n regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, n timp ce a treia propunere a Romniei se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale n domeniul stocării energiei.

n domeniul transporturilor Romnia propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi ntreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, Romnia este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.

Pentru finanţarea proiectelor, oficialii Trei Mări au decis nfiinţarea unui fond de investiţii n valoare de 100 de miliarde de euro, o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 instituţii bancare din spaţiul iniţiativei, o scrisoare de intenţie urmnd a fi semnată chiar la Bucureşti, conform unor informaţii din presa internaţională. Fondul va ncepe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, boadrul de directori urmnd să se ntlnească pe rnd, n ţările membre.

Sigur că economie fără un pic de geopolitică nu se poate, aşa că trebuie spus că proiectele Iniţiativei au ajuns att n atenţia Statelor Unite ct şi a Chinei, care studiază modul n care poate apropia iniţiativa Trei Mări de prooiectul One Belt, One Road; puţin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronunţat ncă, oficial, n privinţa proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mări ca fiind un proiect separatist).

Preşedintele Trump a promovat, la primul summit al iniţiativei de la Varşovia, vnzările de LNG americane, vorbind, n discursul său şi de conducta BRUA sau de cumpărarea de armament, fără referiri la Rusia. Pe de altă parte, Europa este prinsă ntr-un joc de interese centrat pe gaze naturale, unde actorii Germania, Rusia, ţările estice, Ucraina, Statele Unite, fac şi desfac conducte, contracte şi alianţe. Proiectul LNG al Iniţiativei celor Trei Mări este n măsură să influenţeze piaţa europeană, şi aici este una din cheile n care trebuie nterpretate recentele demersuri de a intra n alianţă ale Germaniei dar şi apropierea binevoitoare a Americii.

Iniţiativa celor Trei Mări este acum un spaţiu al proiectelor şi propunerilor, şi este un demers de care Estul Europei are nevoie, din raţiuni politice şi economice, pentru că, ntr-o lume n divizare, pămntul dintre cele trei mări se poate dovedi un spaţiu al colaborării.