Fișierele audio au început să fie utilizate de publicul larg la mijlocul anilor ’90. Acest mod de a asculta muzică a devenit viral la nivel planetar odată cu succesul WinAmp (player software), a rețelelor de file-sharing eMule, Napster, Kazaa și a hub-urilor DC++. Milioane de utilizatori schimbau între ei fișiere audio pe care le ascultau pe calculatoarele personale. Formatul cel mai popular era mp3, format care asigura o calitate acceptabilă a audiției și o dimensiune foarte mică a fișierului în comparație cu materialul conținut pe CD-urile Audio. După nu foarte mult timp au apărut playere portabile ( iPod ) care au dat o amploare și mai mare fenomenului. Succesul a fost atât de mare încât fabricanții de electronice au fost siliți să accepte mp3 ca standard de facto și să facă propriile produse compatibile cu el (CD-playere, Receivere, Head-Unituri auto).



În acele vremuri, scepticii considerau calitatea audio inferioară a mp3-ului ca fiind un obstacol peste care nu se va putea trece niciodată, nimeni nu s-ar fi gandit că ar renunța la CD sau vinil pentru a asculta fișiere audio. Chiar și ideea de a încerca să vinzi muzică sub această formă a părut o glumă proastă. Au trecut aproape 20 de ani de atunci și lucrurile s-au schimbat dramatic. Capacitățile de stocare au crescut, domeniul informatic a progresat enorm iar conexiunile la internet au devenit extrem de rapide și foarte ieftine. Ceea ce părea de domeniul SF în anii 90 acum este realitate cotidiană ( sper că vă amintiți de părerea lui Bill Gates cum că 650 kb de memorie sunt arhisuficienți pentru un PC ). Nu numai că avem fișiere audio de calitate mult superioară CD-ului Audio dar există echipamente extrem de rafinate dedicate reproducerii lor. Putem afirma că, în zilele noastre, fișierul audio este asociat cu înalta fidelitate. Avem de unde alege, de la mp3 la PCM 24/192 sau DSD, sunt numeroase magazine online care oferă material audio la calitate CD sau mai bună, iar suporturile fizice clasice vin însoțite si de fișiere.